RMN-ul cerebral este o investigație imagistică în scop de diagnostic, ce poate definitiva patologia prezentă la un anumit pacient în contextul unui tablou clinic sugestiv. Spre deosebire de radiografie sau computer tomografie ce utilizează radiații ionizante (formatoare de celule canceroase), această tehnologie este sigură pentru pacient și poate fi repetată ori de câte ori este necesar, la recomandarea medicului.

După cum este bine cunoscut, corpul uman este alcătuit în proporție de 80% din apă. Moleculele din alcătuirea acestui fluid, conțin nuclei de hidrogen ( protoni), care atunci când sunt supuși unui câmp magnetic se polarizează. ( toți protonii capătă aceeași mișcare de rotație ). Un scanner RMN standard aplică acestor protoni un câmp magnetic foarte puternic ( de aproximativ 0,2 până la 3 tesla, echivalentul puterii unui magnet de frigider înmulțită de 1000 de ori ). Undele radio, emise cu o anumită frecvență de către aparat creează un câmp magnetic variabil care inversează sensul rotației protonilor. Odată cu oprirea câmpului magnetic, atomii de hidrogen au tendința de a reveni la sensul de rotație inițial, proces numit precesiune. Acesta din urmă, determină emiterea unui semnal care este captat de senzorii scanner-ului care într-un final formează imaginea alb-negru. Protonii din diferite țesuturi revin la sensul de rotație inițial în ritmuri proprii și astfel aparatul este capabil să distingă între acestea. Adăugarea altor câmpuri magnetice poate să ducă la obținerea de imagini 3D, utile pentru vizualizarea din mai multe unghiuri a organului interesat.

În practica medicală curentă, rezonanța magnetică nucleară a ajuns o tehnologie de explorare de elecție pentru diversele patologii ce se manifestă la nivelul cutiei craniene. Angiografia prin rezonanță magnetică ( MRA ) este o procedură neinvazivă care permite explorarea fluxului sangvin în diferite artere ( ex. poligonul Willis ) de la nivel cerebral și poate detecta anevrisme sau alte malformații vasculare. Spectroscopia de rezonanță magnetică ( MRS ) este o altă procedură neinvazivă care poate detecta modificările biochimice de la nivel cerebral și poate diagnostica patologii precum: boala Alzheimer, accidente vasculare cerebrale sau tumori. “ A revoluționat felul în care studiem creierul”, spune Dr. David. S. Fillipi de la St. Mary Medical Center, California.

Când este necesar un RMN / IRM cerebral?

RMN-ul cerebral poate fi util în detectarea următoarelor patologii:

• Accidente vasculare cerebrale
• Anevrisme vasculare cerebrale
• Hidrocefalie
• Tumori și chisturi cerebrale
• Infecții cerebrale
• Hemoragii cerebrale
• Anomalii congenitale: Malformația Arnold-Chiari
• Inflamații: encefalită, meningită etc.
• Scleroză multiplă
• Epilepsie
• Tulburări hormonale: Sindrom Cushing sau acromegalie
• Contuzii cerebrale

Cum ne pregătim pentru un RMN/ IRM cerebral?

În general, pentru pacient, pregătirea pentru un examen RMN cerebral nu implică măsuri speciale. Regimul hidric și alimentar precum și medicația pot fi păstrate.

Înainte de realizarea procedurii, este important ca pacientul să anunțe medicul despre eventualele obiecte din metal de uz estetic ( cercei, brățară, colier) pe care le are asupra sa și să renunțe la ele pe durata investigației. Machiajul cu produse cosmetice care conțin metale, tatuajele, oja sau anti-perspirantele pot duce la arsuri tegumentare. De asemenea, trebuie adus la cunoștința medicului dacă pacientul are asupra sa următoarele obiecte metalice care fac procedura imposibil de realizat:

• Corp străin metalic
• Cateterele cu componente metalice
• Implanturi cohleare
• Pompe de medicamente implantate sau externe ( precum cele pentru insulină, analgezice sau chimioterapeutice)
• Stimulatoare cardiace sau defibrilatoare implantate ( excepție cele concepute să fie compatibile cu RMN-ul)
• Clipuri hemostatice pentru prevenirea hemoragiei anevrismale

De asemenea, RMN-ul cerebral cu substanță de contrast ( gadolinium) este contraindicat la femeile însărcinate sau la pacienții cu insuficiență renală, boală cronică de rinichi sau afecțiuni hepatice întrucât crește riscul de dezvoltare a fibrozei sistemice nefrogene ( NFS ).

Cât timp durează un RMN cerebral?

Un RMN cerebral standard, fără substanță de contrast, durează între 30 și 45 de minute. Dacă se utilizează substanță de contrast timpul se poate prelungi până la maximum 60 de minute. De precizat, că la administrarea substanței de contrast pacientul poate resimți o ușoară senzație de arsură la locul puncției și un gust ușor metalic pentru o perioadă scurtă de timp.

Este necesar să nu mă mișc în timpul examinării?

Pentru a obține o imagine clară este de preferat ca pacientul să stea relaxat și nemișcat pe durata procedurii. În caz contrar, va fi necesară repetarea investigației.

Beneficii versus riscuri

Beneficii

• RMN-ul este o tehnică imagistică neinvazivă care nu iradiază pacientul
• Pe RMN se pot evalua anatomia și funcțiile creierului
• Poate fi o unealtă pentru diagnosticarea precoce a tumorilor
• Poate detecta precoce accidentele vasculare cerebrale
• Poate detecta anomalii care nu pot fi identificate prin alte investigații imagistice

Riscuri

Dacă se respectă toate normele de siguranță examenul RMN nu prezintă niciun risc major.

Este indicat ca mamele să nu alăpteze în primele 24-48 ore de la injectarea cu substanță de contrast. Deși, cele mai recente studii ale Colegiului American de Radiologie ( ACR ) arată că sugarul asimiliează o cantitate neglijabilă din substanța de contrast, fără să aibă vreun efect advers.